Editorial,Expertiza

3 mituri false despre banii europeni

6 May , 2015  

Circulă în spaţiul public câteva chestiuni false legate de fondurile europene. Am zis să le clarific:

1. România a dat mai multi bani la bugetul UE decât a primit.

De cate ori nu ati auzit acest lucru? Se trezesc fel si fel de analisti obscuri sau politicieni cu un mesaj anti-european si ultra-nationalist sa vorbeasca despre cat de nociv e faptul ca suntem membrii UE si despre faptul ca UE ne suge de bani.

România a primit 29,8 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, până la data de 31 martie 2015, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice. Contribuția României la bugetul Uniunii Europene a fost de aproximativ 11,3 miliarde euro, așadar soldul este pozitiv, în valoare de 18,5 miliarde euro.

2. România e performantă  în ultimii ani în absorbția fondurilor europene.

Guvernanții se laudă cu absorbția de fonduri și cu mulţi bani atrași de la Comisie. Am scris în martie (Bruxelles vs Bucureşti: o politică, două viziuni) că creșterea absorbției de la 15% în 2012 la aproape 52% în ianuarie 2015 nu este în totalitate datorată d-lui Teodorovici sau domnului Ponta ci este legată în special de presiunile de la Bruxelles. Sub îndrumarea Comisiei Europene şi în special datorită măsurilor dure de suspendare a fondurilor, greșelile din trecut s-au redus, autorităţile românești au început să fie mai atente la sugestiile Comisiei şi auditorilor de la Bruxelles. În plus, fondurile europene au fost repartizate de la început, din 2007, în mod crescător conform Programei Financiare Globale a Programului Naţional de Dezvoltare, astfel încât era de aşteptat creşterea absorbţiei spre sfârșitul perioadei de alocare. De asemenea, faptul că în 2014, Corina Creţu a fost numită Comisar European pentru Politică Regională nu putea decât să ajute autoritățile române şi în special Ministerul Fondurilor Europene în acest proces, într-un mod indirect.

Cu toate acestea, în statisticile Comisiei Europene, România figurează tot pe ultimul loc la absorbția fondurilor europene, cu excepția Croației, care a aderat la UE recent. Bulgaria, în schimb, care acum câțiva ani era în spatele României, a devansat Cehia, Italia și Slovacia, având în prezent circa 75% absorbție (inclusiv prefinanțări), cu 15 puncte procentuale în fața României. Media UE de absorbție e de 80%, iar România are 55%. Situația întocmită de Comisia Europeană în tabelul de mai jos include și sumele virate drept avans. Astfel, România ar avea o absorbție de 60%, prea puțin însă dacă o comparam cu orice stat membru UE. Vezi tabel aici.

3. E nevoie de regionalizare pentru o absorbție bună a fondurilor europene și pentru implementarea unor proiecte mari de infrastructură (genul de proiecte înaintate spre aprobare Comisiei și finanțate din Planul Juncker)

Doi ani de zile-cât au durat discuțiile legate de regionalizare- s-au perindat pe la televizor sau în presă “specialiști”, “experți” și oameni politici care spuneau că e impetuos necesar să se facă regionalizarea pentru că altfel nu vom putea avea o absorbție mai bună a fondurilor europene. Regionalizarea a eșuat. Ce o să se întâmple acum? Nu o sa mai putem atrage fonduri?

O planificare regională a fondurilor europene și o mai mare putere de decizie în managementul fondurilor pentru Agențiile de Dezvoltare Regională era de ajuns pentru perioada 2014-2020, nu era nevoie de regionalizare. Absorbția fondurilor europene ţine de capacitatea administrativă și de performanţa instituțiilor și nu de împărțirea administrativă a României. Sunt un adept al descentralizării administrative și fiscale și un fan al regionalizării despre care am scris in ultimii 2 ani: “Cronologia unei regionalizări eşuate”. Însă această regionalizare/descentralizare trebuie făcută pentru o funcționare mai eficientă a administrației, pentru apropierea de nevoile locale și regionale ale administrației și pentru un control direct al politicienilor aleși și nu doar pentru fondurile europene.

Absorbția de fonduri europene este strâns legata de reforma instituțională din România. In ultimul articol, Polonia DA, Romania BA, am scris despre Polonia  care a reușit in ultimii douăzeci ani sa crească PIB-ul de aproape 4 ori, iar între 2009-2011 a fost singurul stat membru UE ce nu a simțit criza, având creștere economică constantă pe durata crizei. De ce? Simplu. Pentru ca a realizat reforma instituțională și administrația este mai performantă, pe când la noi s-au pompat bani europeni aiurea în proiecte de “reformă şi asistenţă” desfășurate de ONG-uri clientelare unui sau altui partid.

Deci, România a primit mai mulţi bani de la UE decât a dat la bugetul Uniunii și probabil primeam și mai multi dacă nu furam, dacă urmăream regulile impuse de acolo, dacă scriam proiecte bune, dacă aveam o administrație performantă și specialiști. Cu toate ca România a avut rezultate mai bune în ultimii ani în domeniul absorbției, tot la coada clasamentului suntem, ba chiar comparându-ne cu Bulgaria (ce a devansat ţări ca Cehia, Italia și Slovacia și a ajuns undeva la 80% absorbţie), rezultatele noastre sunt foarte slabe. Iar să faci regionalizare doar de dragul absorbției e o prostie. Procesul de negociere și dezbaterea legată de regionalizare trebuie să dureze ani buni și să ia în calcul toate părțile interesate  (public și privat) deoarece divizarea administrativă e un factor important pentru România, ce nu se poate realiza într-un an de zile, aşa cum dorea domnul Dragnea.

, , , , , , , , , , ,



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *