Afaceri Europene,Interviuri,Prieteni & Invitati

Alin despre România Europeană

8 Mar , 2015  

Pe Alin l-am cunoscut în liftul Parlamentului European în 2010. Era lansarea „Europuls” organizaţie formată din experţi în diferite domenii ale afacerilor europene. Europuls este o organizaţie ce are ca scop promovarea procesului de integrare europeană în România şi dezvoltarea unui spaţiu public european. Europuls urmăreşte să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferinţe. Mi-a plăcut de ei de la început, astfel am început o colaborare care s-a întins de-a lungul a 5 ani. Tot ei organizează şi Eurosfat cel mai important forum de dezbateri europene organizat în România. L-am rugat pe Alin să răspundă la câteva întrebări legate de Europa, de relaţia tensionată cu Rusia, de România si Europuls.

Care e imaginea României la Bruxelles? Cum interacționează românii de aici pentru a promova interesele României la nivel european?

E greu de spus care e imaginea României pentru că nu e ceva nici prea concret și nici ceva ce poți evalua cu obiectivitate. Eu cred că România ca  stat membru are imaginea pe care o merită la Bruxelles. Adică de țară oarecum mediocră care e mai degrabă un follower decât un lider deși pe anumite subiecte, ca de exemplu Moldova, încearcă să își asume veleități mai curajoase. Partea îmbucurătoare este că se observă o îmbunătățire progresivă a performanțelor reprezentanților români în instituțiile europene din 2007 și până astăzi. Un rol esențial în acest sens l-a avut fostul comisar Dacian Cioloș care a impus deja un standard de profesionalism destul de greu de atins, dar și anumiți europarlamentari români care s-au impus ca lideri în domeniile lor de expertiză.

Cât despre cum promovează românii interesele României, e din nou o întrebare grea pentru că dacă ești român nu promovezi automat interesele naționale (mă refer aici la funcționarii europeni din România) și în plus, nici acest „interes” național nu e foarte clar definit -€“ un interes poate avea statul român prin reprezentarea sa în Consiliu, alte interese pot avea europarlamentarii români din diferite grupuri din Parlamentul European, alt interes pot avea sindicatele din România, patronatele, societatea civilă etc. Bineînțeles, dacă ar exista un dialog între toți acești actori, poate că anumite interese ar putea fi comune iar asta ar duce la strategii de promovare și advocacy comune, dar din păcate acest gen de dialog inclusiv nu prea există la Bruxelles. Singura colaborare structurală este între Reprezentanţa României și europarlamentarii români însă s-ar putea face mai multe –  de exemplu s-ar putea adopta strategia Franței care organizează prin Reprezentanţa sa permanentă întâlniri periodice între francezii din diverse medii din Bruxelles cu scopul de a schimbă informații și contacte.

Există consens pe temele de interes național între reprezentații României în PE? Știu că ai scris despre tratatul cu UE-Canada și ai spus că noi nu am știut „cum să punem problema”

Cum spuneam mai devreme, nu există un consens general între europarlamentarii români dar nici nu e de dorit așa ceva, altfel ce sens ar mai avea să votăm la alegerile europene diverse partide sau candidați. Asta nu înseamnă că pe anumite subiecte importante nu ar fi de dorit să existe o coordonare sau o strategie comună. Dădeam exemplul acordului CETA între UE și Canada  spunând că în acest caz specific diverșii reprezentanți români de la nivelul UE nu au știut sau nu au vrut să se folosească de acest acord pentru a determina Canada să elimine vizele pentru români. A fost unul din acele multe cazuri în care România a preferat să rămână timidă și să nu supere pe nimeni decât să își promoveze propriile interese. Dar poate este și acesta unul din modurile de a fi un „bun stat membru”.

De ce crezi că Europa pierde teren?

Europa pierde teren pe scena internațională din două mari motive: unul e că ceilalți cresc mai repede decât creștem noi bazându-se pe superioritatea demografică și pe niște modele de creștere considerate în Europa nesustenabile sau rudimentare (mă refer aici la China în mod special care își asigură creșterea fără să plătească costuri plătite în Europa ca de exemplu costurile de mediu, costurile sociale, costurile politicii monetare etc). Al doilea mare motiv e că UE nu e destul de integrată încât să poată să funcționeze optimal de exemplu în relațiile internaționale, inclusiv comerțul internațional, în cadrul pieței interne unde se pierde mult prin procedurile birocratice greoaie care se multiplică de la stat la stat și de la regiune la regiune, în echilibrul militar internațional care iată, contează din nou, și unde UE este aproape absentă șamd. Dacă la primul motiv invocat nu prea putem face mare lucru (nu prea putem renunţa la modelul nostru de societate și la welfare state pentru a produce mai mult și mai ieftin ignorând calitatea, mediul, drepturile sociale), în schimb ne stă la îndemână să lucrăm la integrarea europeană așa încât Europa să nu mai vorbească pe 28 de voci ci pe una singură. Faptul că împreună suntem mai puternici nu e un principiu ideologic sau filosofic ci cât se poate de pragmatic.

Crezi că Europa nu are o strategie bună de comunicare cu cetățenii ei? Cum se poate reduce acest decalaj care pare din ce în ce mai mare? Unele voci spun că nu există lideri europeni „cu cojones” și aici dau exemplul lui Sikorski, Mogherini fiind preferata acestuia, deși acesta a fost mai ferm pe poziții. Multă lume spune că Europa nu are lideri carismatici, care nu pot avea o voce puternică. Cum comentezi asta?

Problema dintre instituțiile europene și cetățenii europeni nu este legată doar de comunicare ci e mult mai profundă. De altfel, Uniunea Europeană face foarte mari eforturi să comunice mai bine cu cetățenii și alocă multe resurse și politice și financiare în sensul acesta. Dar nu poți face oamenii să se îndrăgostească de directive, regulamente, proceduri și instituții oricât de performante ar fi ele și oricât de multe avantaje ar aduce (și este adevărat că aduc foarte multe avantaje uneori palpabile alteori mai puțin evidente). Oamenii au nevoie de un vis în care să creadă, de un model de civilizație la care ei să vrea să adere și să-i fie parte ca și cetățeni. Or, Uniunea actuală nu oferă acest vis și nu e de mirare că în realitate nici măcar nu există cetățeni europeni ci cetățeni români, britanici, francezi, polonezi care – au decis liderii lor – se numesc și „cetățeni europeni” deși nimeni nu i-a întrebat dacă vor asta sau nu.

Eu cred că asta e de fapt marea tragedie a UE și anume faptul că a pornit ca un nou model de civilizație eminamente politic, alimentat de visul păcii, bunăstării, solidarității dar s-a transformat treptat într-o construcție birocratică rece care deși utilă, nu mai face pe nimeni să viseze, așa cum îi făcea să viseze pe cei din anii 50, 60 și chiar 70. Eu cred că dacă noi că europeni vrem cu adevărat să ne salvăm modelul nostru de civilizație și vrem să continuăm să fim relevanți nu mai putem trăi cu iluzia măreției marilor navigatori, a marilor imperii și a marilor națiuni din trecut ci trebuie să ne reinventăm.

Uniunea Europeană este marea și probabil singura oportunitate a noastră de ne salva și a ne reinventa astfel încât valorile în care credem ca“ democrația, libertatea, drepturile omului, statul de drept, libertatea de expresie șamd  să continue să existe și nu să fie înlocuite de fundamentalisme sau totalitarisme. Cred că e datoria fiecăruia care crede în visul european să îi explice virtuțile celorlalți și e în mod particular responsabilitatea liderilor să pună carne pe scheletul ideatic al Uniunii viitorului și să vândă acest mesaj în piețele publice fără frică naționalismelor trecutului.

Ce se întâmplă la Est? Este Europa amenințată?

Ce se întâmplă în Ucraina e în primul rând expresia slăbiciunii UE. Cu o UE puternică și hotărâtă, Putin nu ar fi putut niciodată să aplice aceste metode de cucerire de secol XIX în grădină sa din spate. Nu îmi imaginez că Rusia ar putea vreodată să facă ce a făcut în Ucraina undeva la granița SUA – de altfel exemplul Bay of Pigs (Cuba) ne arată cam cum ar reacționa SUA la cel mai mic gest de agresiune în vecinătatea sa. Cred că UE are nevoie urgentă de o armată proprie și de o politică externă și de apărare comună pentru că un stat agresor ca și Rusia nu va fi niciodată oprit prin interdicții de călătorie sau prin înghețarea conturilor bancare.

Dar România sau Moldova?

Moldova este cât se poate de fragilă și nu are niciun fel de asigurare că nu va fi agresată de Rusia după modelul Ucrainei. Și ce asigurare ai putea să ai atâta timp cât armata statului potențial agresor e staționată chiar pe pe teritoriul tău?

Din fericire, cred că România nu este amenințată și asta datorită apartenenței la NATO. O veste bună e și viitoarea instalare a unei baze NATO și a unei părți a scutului anti-rachetă dar aș fi preferat că aceste inițiative să fie parte dintr-un proiect al UE.

Cum reușim să europenizăm România?

Ca orice lucru nou, România se europenizează prin învățare. Nu trebuie să inventăm roata ci doar să explicăm, să dezbatem, să ne implicăm și să vorbim mai mult despre UE, atât despre partea sa ideatică și filosofică cât și despre partea ei concretă care ține de politici publice. Deși situația s-a îmbunătățit treptat, în România încă se dezbate și se scrie prea puțin despre subiecte europene. De altfel, forumul Eurosfat pe care Europuls îl organizează anual încearcă să contribuie la punerea pe masă și disecarea de tematici europene în spațiul public și este singurul eveniment de acest fel din România și, din câte știm, chiar din întreaga regiune de Sud-Est a Europei.

Povestește puțin despre cum va arată Eurosfatul anul asta și când va avea loc?

Eurosfat 2015 va avea loc cel mai probabil în luna mai și va avea același format adică două sesiuni plenare între care vor avea loc două sesiuni de conferințe paralele. Deocamdată nu pot să dau mai multe detalii dar vom lansa cât de curând înscrierile pentru nouă ediție care promitem că va fi și mai interesantă decât cele anterioare.

Bio Alin Mituța
Alin Mituța este directorul Europuls (www.europuls.ro), organizație care promovează procesul de integrare europeană în România și care organizează forumul anual Eurosfat (www.eurosfat.eu). A studiat la Institutul de Studii Politice din Paris (Sciences Po), la SNSPA, la Universitatea Paris Ouest-La Defense și lucrează din 2010 în instituțiile europene.

, , , , , ,



One Response

  1. […] Criza din Ucraina și modul în care Rusia a acționat este o ”expresie a slăbiciunii Uniunii Europene”, consideră Alin Mituța (foto), directorul Europuls, potrivit unui interviu acordat lui Grațian Mihăilescu. […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *