Interviuri,Prieteni & Invitati,Proiecte pe care le sustin

De vorba cu Tianu despre i74

17 Nov , 2015  

Prima oara l-am contactat pe Tianu prin 2010 sau 2011. Eram implicat intr-un program interdisciplinar de cercetare, un master european si am dorit sa ma implic si eu in actiuni ale Ligii Studentilor Romani din Strainatate, asa cum puteam. Am fost destul de activ pe platforma lor, insa nu am reusit sa particip la nici un eveniment realizat de ei la Bucuresti. Dupa 5 ani, l-am intalnit in persoana pe Tianu, la Bucuresti. Mi-a propus sa fac parte din Fundatia CAESAR si am acceptat pe loc. Fundația C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români) este o comunitate de experți, un laborator de idei și o platformă de acțiune civică pentru dezvoltarea economică și consolidarea democratică a României. De curand CAESAR a lansat o initiativa cetateneasca unica in Romania, initiativa i74, cu scopul de a responsabiliza parlamentarii romani, o initiativa venita de jos in sus, bazata pe principiul subsidiaritatii. Din initiativa fac parte tineri entuziasti (printre ei si doi prieteni buni de la Bruxelles), cu expertiza in diferite domenii si care vor sa schimbe calitatea clasei politice din Romania.

Am dorit sa aflu mai multe despre aceasta initiativa, insa si despre Tianu si proiectele si obiectivele sale de viitor si am realizat acest interviu cu el.

Salut Tianu. Cum e sa traiesti intre Bucuresti si Washington, mai ales ca proaspat tatic?

Ca proaspat tatic viata este in roz – la figurat si la propriu. Fetita noastra a implinit de curand patru luni si ne incanta fiecare clipa. La Washington este bine pentru ca sunt alaturi de ea si de sotia mea, Holly. Ne bucuram de zilele pe care le petrecem impreuna, chiar daca lucram de multe ori de dimineata devreme pana seara tarziu. Insa doar acasa este acasa, iar Bucurestiul asta inseamna pentru mine: momente petrecute alaturi de familie si de prietenii de-o viata, in locuri dragi in care m-am format si in care vreau sa investesc in continuare pasiune si munca. Dupa toti anii de cariera internationala, lectia pentru mine e simpla: cele mai mari satisfactii le am cand fac ceva pentru tara mea. De aceea am luat decizia impreuna cu sotia mea sa revenim definitiv in Romania la inceputul anului viitor. Intoarcerea acasa este implinirea unui vis pe care mi l-am asumat de cand am luat drumul Americii.

De cand esti in State si ce ai facut pana acum acolo? Si ce faci acum?

Nici nu stiu cand au trecut aproape 12 ani de cand am sosit in SUA. Din 2004 pana in 2011 am urmat doua programe academice – mai intai licenta in studii politice, cu sub-specializari in economie si sociologie; apoi un dublu masterat in politici publice si administrarea afacerilor. La ceremonia de absolvire din 2011, mentorul meu mi-a spus: „Don’t ever forget you went to Stanford and Harvard, but don’t advertise it either” – „sa nu uiti niciodata ca ai absolvit Stanford si Harvard, dar nici sa nu te lauzi cu asta.” Nici nu e cazul. Mi-am dat seama de multa vreme ca o simpla diploma, indiferent ce sigla poarta si indiferent daca e din tara sau din strainatate, nu spune mare lucru despre valoarea sau caracterul unui om. Dictonul lui Cicero e perfect valabil si azi: „caracterul fara inteligenta valoreaza mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic”. Faptele trebuie sa vorbeasca de la sine. Probabil cea mai importanta invatatura din parcursul academic american este ca prin munca pana la epuizare si cu pasiune pentru o cauza nobila iti poti masura fortele de la egal la egal cu oricine din lumea asta.

Te vad tot mai activ in ceea ce inseamna agenda publica din Romania. Spune-ne cateva evenimente importante realizate de voi in ultimul timp.

E drept ca se intampla multe lucruri in aceasta perioada. Pentru cei care nu ne cunosc inca, fundatia CAESAR este un think tank, un laborator de idei si o platforma civica a carei misiune este de a oferi expertilor sai un cadru prin care acestia pot propune si promova solutii la provocarile actuale cu care se confrunta Romania. Exista deci in activitatea noastra o legatura normala cu agenda publica. Mentionez doar cateva proiecte, cu indemnul de a intra si pe www.fundatiacaesar.ro pentru o perspectiva completa. Anul acesta am organizat prima editie a Galei CAESAR si a premiilor „Lideri pentru Romania”, prin care am recunoscut meritele unor oameni deosebiti, adevarate exemple de urmat in sectorul public, in sectorul privat, si in mediul neguvernamental. Pe modelul Brookings, am organizat tot in acea perioada un seminar de executive coaching sustinut de Steve Jarding, profesor la Harvard University.

In parlalel cu munca pe i74, despre care povestim separat, am pregatit pe timpul verii doua programe importante. Colocviul CAESAR „Bucuresti Capitala Europeana” a reunit in septembrie peste 100 de experti cu scopul de a identifica solutii inovatoare pentru dezvoltarea Bucurestiului la adevaratul sau potential. La scurt timp, am organizat la Palatul Cotroceni Conferinta „SMART Diaspora 2020+”, in parteneriat cu Liga Studentilor Romani din Strainatate si cu sprijinul Administratiei Prezidentiale. Milioanele de romani din afara granitelor au (re)intrat intr-un con de umbra la scurt timp dupa alegeri; conferinta a fost un prim pas pentru a ii readuce in prim plan si pentru a incepe munca, in cadrul unor grupuri de lucru, pentru identificarea solutiilor concrete de capacitare a acestei resurse strategice pentru dezvoltarea Romaniei.

In prezent suntem pe ultima suta de metri cu pregatirea Forumului CAESAR „Romania in 3D”, pe care il vom organiza in perioada 17-18 decembrie la Bucuresti. Pe parcursul a doua zile, participantii se vor reuni in cadrul a 12 grupuri de expertiza. Concluziile vor fi publicate sub forma unei viziuni integrate si complete pentru dezvoltarea Romaniei.

In fine, 2015 este un an semnificativ pentru mine si prin prisma aparitiei volumului meu de debut, deocamdată în versiune digitală: „Intre Speranta si Deziluzie. Democratie si Anticoruptie in Romania Post-Comunista” (Ed. Humanitas). Este rodul a 7 ani de cercetare inceputa sub indrumarea Prof. Larry Diamond, continuata alaturi de Prof. Joseph Bower, Prof. F.M. Scherer, Prof. Catherine Duggan și Prof. Steve Jarding, si finalizata aici, acasa, in primavara acestui an.

Sunt unele voci care spun ca iti pregatesti intrarea in politica si ca toate actiunile tale urmaresc acest lucru. Vrei sa intri in politica in viitorul apropiat?

La stadiul actual de dezvoltare democratica si economica a Romaniei, schimbarea profunda depinde in mod fundamental de ceea ce se intampla in arena publica. Acest lucru a devenit tot mai clar in ultimele saptamani. Intreaga societate asteapta aceasta schimbare profunda, dar din pacate (inca) prea putini oameni sunt dispusi sa se implice activ. Din punctul meu de vedere, in actualul context intern si extern, Romania este la rascruce, iar implicarea nu este doar indicata, ci poate chiar obligatorie. Deviza CAESAR este la ordinea zilei: cetateanul implicat, o noua putere in stat!

Eu unul nu cred in modelul liderului providential. Istoria ne invata ca schimbarile pozitive si durabile nu sunt generate de un singur lider, ci de un grup – sau o generatie – de lideri. Mi-e cel mai la indemana sa vorbesc mai intai despre cei pe care ii cunosc indeaproape si sunt mandru ca fac parte dintr-o echipa de oameni de mare calitate. Din 2008, de cand am pus bazele LSRS si apoi ale Fundatiei CAESAR, am muncit alaturi de sute de voluntari activi, oameni care sacrifica cu zambetul pe buze zile si nopti pentru a lasa in urma lor o lume mai buna decat inainte. Oameni care tac si fac, lasand rezultatele sa vorbeasca de la sine.

Romania are nevoie de acesti oameni. M-as bucura sa-i vad ca se implica in continuare in dezvoltarea Romaniei – din societatea civila, din mediul privat, si, desigur, si din sfera publica. E clar pentru toata lumea ca Romania va recupera distanta fata de Vest doar cand va fi reprezentata asa cum merita in arena publica. Actiunile DNA, laudabile si oportune, nu sunt suficiente daca o noua generatie „de rezerva” din partidele actuale va veni sa umple locurile lasate mostenire de catre mentorii ei – oamenii care de peste un sfert de secol au pradat si au amanetat, bucata cu bucata, viitorul acestei tari. Aceasta „alternativa” ne va duce doar din rau in mai rau.

Este nevoie nu doar de o noua clasa politica ci de un alt tip de clasa politica. E nevoie de lideri autentici, un model pe care l-am explicat mai pe larg aici. E nevoie totodata de o noua constructie politica care sa ofere tarii un plan de dezvoltare pe termen lung – o viziune pozitiva, cu tinte si solutii clare. Nu cred in rafuieli cu trecutul, pentru ca de zeci de ani o tinem dintr-o rafuiala in alta – ba pe linii de clasa, ba pe linii ideologice, ba pe linii trasate de diverse grupuri de interese. Cred in solutii pragmatice care ne unesc in jurul unor obiective comune. Cred in masuri cu rezultate demonstrate pentru toti cetatenii, monitorizate si evaluate periodic, si imbunatatite constant. Pentru cunoscatori: kaizen.

Ca sa continui cu intrebarile rautacioase, despre care te-am avertizat la inceput, au circulat niste linkuri pe social media, in care Marinel Burduja, tatal tau era aratat cu degetul, ca a lucrat inainte de 1989 pentru Securitate, fiind bancher la banca de investitii si in comertul exterior, ca a facut parte din FSN prima formatiune politica, neocomunista, fiind primar si deputat imediat in 1990, ca are “scoala Bancorex”. Cum comentezi afirmatiile astea, si cum crezi ca te vor influenta pe viitor?

Intai de toate, eu am un principiu simplu: fiecare om isi croieste propriul drum in viata prin faptele sale. Am demonstrat ce pot in competitii in care nu a contat nici de unde vin, nici cum ma cheama. Rezultatele muncite, obtinute pe merit, sunt singurele care conteaza. Sau cum zicea bunicul: „Cum ti-e lucrul asa ti-e si meritul.”

Sunt constient ca orice om care se afirma in spatiul public din Romania de azi este expus riscului de a fi atacat – cu tot cu familia sa – prin tot felul de neadevaruri. Manevrele se desfasoara dupa un tipic usor sesizabil. Se arunca „pe surse” informatii false sau voit strambate. Nu exista dovezi, dar lucrurile sunt impachetate in teorii conspirationiste mai mult sau mai putin ridicole. Se preiau apoi la categoria „dezvoluiri bomba” de catre un blog obscur (si, in general, cu reputatie indoielnica). In fine, se mobilizeaza cateva trupe de postaci bine organizati care „o dau mai departe”. Este o reteta de manipulare exersata si avem parte de astfel de scenarii in fiecare zi, asa cum s-a vazut si saptamana trecuta, la cel mai inalt nivel. In parte, manipularile functioneaza pentru ca traim intr-o societate macinata de scepticism cronic dupa nenumarate deziluzii si promisiuni inselate, asa cum am aratat inca din 2013 aici.

Nu trebuie sa fim surprinsi ca sistemul reactioneaza cu disperare cand se simte incomodat de aparitia unor oameni competenti si integri. Asta inseamna ca suntem pe drumul cel bun si ca ceea ce facem noi conteaza. Mai rau e cand nu te baga nimeni in seama. In ceea ce ma priveste, consider ca „sursele” manipularilor nu merita niciun raspuns. Despre credibilitatea si intentiile lor se poate convinge oricine depune un minim efort de cercetare. Insa sunt oricand bucuros sa ma prezint oamenilor de buna credinta care vor sa ma cunoasca si sa judece liber, dupa fapte. Pentru inceput, ii invit sa citeasca mai multe despre mine si familia mea aici.

Revenind in prezent si la initiativa I74, care e rolul unei intitiative cetatenesti? Care e scopul final al proiectului? Ce urmariti prin I74? Cum ati reusit sa mobilizati atata lume pentru implicare? E totusi o echipa globala care lucreaza, tu in State, Nicu si Andrei la Bruxelles, multi la Bucuresti? Cum functioneaza echipa I74 si cum va coordonati?

Putina lume stie ca avem dreptul, ca cetateni ai Romaniei, sa propunem legi in Parlament. De altfel, nicio lege initiata de cetateni nu a fost aprobata in ultimii 26 de ani de democratie, si numai sase astfel de incercari au ajuns intr-un stadiu avansat. Vorba lui Nicu: „nici nu stii ce poti să obtii cu o suta de mii (de semnaturi)”.

Am avut marea sansa de a strange o echipa de oameni faini in jurul unei idei care promite sa scrie istorie: i74 este prima initiativa cetateneasca – in baza Art. 74 din Constitutia Romaniei – care vizeaza consolidarea democratiei romanesti. Vrem un Parlament pentru cetateni, adica un Parlament transparent si responsabil.

Cum lucram impreuna? Suntem inainte de orice prieteni de suflet, iar asta ne ajuta sa trecem peste toate obstacolele – de la diferentele de fus orar pana la cerintele absurde ale unei legislatii invechite, de tipul dosarelor cu snur pentru semnaturile in original. Este un proiect la care s-a muncit si se munceste enorm. Lucram foarte strans in echipa, asa cum probabil se vede si pe social media.

In prima faza, am dezbatut pe fiecare virgula a textului de lege pe care il propunem – mai intai in cadrul echipei interne i74, in sedinte maraton pe Skype, apoi si in consultari cu diversi experti in drept constitutional si administrativ. Ne-am inarmat cu rabdare si cu argumente, pe care le veti regasi in expunerea de motive si mai ales pe pagina legea in oglinda (recomand cu multa caldura), unde aratam exact ce vrem sa schimbam (si de ce) la actualul Statut al deputatilor si senatorilor (legea 96/2006).

In prezent am ajuns la faza de implementare, cu o echipa in continua crestere la firul ierbii. Suntem peste 300 de voluntari care strangem semnaturi, iar pe www.i74.ro avem deja peste 16.200 de sustinatori. Este o munca titanica si, e clar, nu vom reusi sa strangem cele peste 100.000 de semnaturi in original fara acei cetateni implicati despre care tot vorbim. Vestea buna este ca in fiecare zi primim zeci de mesaje de sustinere de la oameni care vor sa semneze, vor sa stranga semnaturi, vor sa sprijine aceasta cauza. Este o efervescenta fenomenala in societatea civila romaneasca din tara si din diaspora, ceea ce noua ne da suficiente motive de optimism.

Toata povestea i74 – de la idee la lansare, pana la reactiile recente – o regasiti pe blogul i74. O redam cu lux de amanunte pentru a-i sprijini pe toti cei care doresc sa initieze astfel de demersuri pe viitor. Ar fi excelent sa avem cat mai multe initiative legislative cetatenesti pe masa Parlamentului. Dincolo de toate greutatile procesului birocratic, miza este majora si se rezuma la transmiterea unui mesaj simplu: puterea lor sta in mainile noastre – in mainile cetatenilor.

Daca veti strange 100.000 de semnaturi pentru initiativa, si probabil veti reusi, va ganditi cumva si la initierea unei miscari civice, pe modelul M10 sau Nicusor Dan, care sa apara la alegerile din 2016?

i74 este o initiativa cetateneasca pur civica, de democratie directa la firul ierbii. Este exclus ca ea sa se transforme in altceva. Scopul acestui proiect este sa reformeze o institutie fundamentala a democratiei romanesti, o institutie in care doar unul din 10 cetateni mai are incredere. Un parlament pentru cetateni inseamna exact asta: un parlament care serveste interesele cetatenilor, nu ale politicienilor – un parlament in care votul este deschis si trasabil pentru a sti cum suntem reprezentati; un parlament in care cheltuielile parlamentarilor sunt publice, cu documente justificative, efectuate pentru exercitarea madatului si in limitele bunului simt; si un parlament in care absenta nemotivata de la munca se penalizeaza.

Cat despre o noua miscare civica in 2016, imi doresc sa vad cat mai multe astfel de initiative serioase, construite in jurul unor oameni competenti si integri. Criza de lideri este cea mai mare provocare cu care se confrunta Romania de azi, dar Romania de azi are nevoie de echipe puternice si unite. Pentru microbiști: avem mai degrabă nevoie de mulți Dorinel Munteanu, nu de un singur Hagi. Eu unul ma voi dedica cu tot sufletul unui proiect care reuneste oameni in care cred si alaturi de care pot sa lupt pana la capat pentru acea Romanie in 3D dorita de noi toti: Romania democratica, dezvoltata si demna.

Tot aici pe blog, Andrei, imi spunea intr-un interviu ca abia in 2020 Romania va avea o clasa politica competenta. Tu cum vezi lucrurile?

Romania va avea o clasa politica competenta atunci cand actuala clasa politica va fi inlocuita, asa cum spuneam, cu un nou tip de clasa politica. Asta poate fi in 2016, 2019, 2020 sau niciodata. Unii asteapta lebede negre. Eu cred ca schimbarea profunda chiar depinde de fiecare dintre noi. Totul este sa constientizam si sa actionam. In vremurile tulburi de azi, cu (r)evolutii tehnologice constante si transformari globale impredictibile, Romania isi joaca o ultima sansa de a recupera decalajul fata de tarile dezvoltate. Oricum nu putem progresa liniar. Daca va fi sa ne atingem adevaratul potential si sa contam pe scena globala, trebuie sa crestem in salturi, iar timpul nu mai are rabdare.

Vorbeam mai devreme despre vidul creat la nivelul structurilor politice si administrative. Este evident pentru toata lumea ca actualele partide nu au nici credibilitatea si nici forta de a atrage oameni competenti – evident, cu cateva exceptii care confirma regula. Am vazut modul in care functioneaza de multi ani de zile, de la nivel de comuna pana la nivel de municipiu si de judet. Sunt putrede, blocate in retele de interese pe care nimeni nu le mai poate disloca. Mai mult, unii dintre cei care vin tare din spate „pe linie de partid” sunt chiar mai infometati si mai incompenti decat seniorii lor. Adevarul este ca niciun partid actual nu are o politica strategica de cadre (a se vedea o excelenta analiza marca Victor Giosan pe aceasta tema). Orice constructie noua, daca va fi sa reuseasca, trebuie sa aiba ca prioritate zero mecanisme de gestiune a resurselor umane pe baze meritocratice si transparente.

Crezi ca Romania are maturitatea unei societati civile active care sa puna presiune constant pe politic? Totusi societatea civila e concentrata in Bucuresti si mai in cateva orase dezvoltate economic: Cluj, Brasov, Timisoara. Dar cu restul tarii, ce facem? Vorbeam cu d-l Nicosevici de la Advocacy, despre lobby cetatenesc, despre cum sa punem presiune pe politic. Spunea ca e prapad in unele zone din tara, iar unii oameni nici nu il intelegeau, la seminariile pe care le tine prin tara.Tu cum vezi lucrurile? Ce spui, cat va mai dura pana se va ajunge la o democratie mai curata, uniforma, unde oamenii sa isi cunoasca drepturile si sa fie reprezentati de oameni competenti, unde subsidiaritatea sa functioneze, asa cum e normal, de jos in sus, conform nevoilor cetatenilor?

Romania se trezeste – in unele locuri brusc, in altele mai domol. Desi este adevarat ca de multe ori sunt mai active, asa cum s-a demonstrat si la protestele recente, marile orase nu au monopol asupra implicarii civice. De exemplu, avem semnatari i74 din toata tara, din comune si din orase. Sunt peste tot oameni tineri „de toate vârstele”, cum ne place sa spunem – adica oameni care inca mai spera, inca mai cred, inca mai sunt dispusi sa lupte pentru un viitor mai bun. Oameni care actioneaza cu mult curaj si oameni care sacrifica (timp, resurse, liniste și confort) pentru comunitate – fara interese ascunse, dar cu mai multa competenta si mai multa pasiune decat toate „elitele” politice la un loc. Dau doar cateva nume din toata tara si nu neaparat din Fundatia CAESAR, pentru a nu fi acuzat de subiectivism: Andrei Carabelea (Piatra Neamt), Adrian Chereji (Bistrita), Alexandrina Dinga (Iasi), Nicolaie Moldovan (Alba Iulia), Iuliana Nastase (Roman), Medeea Petrovan (Brasov), Adrian Gabriel Pintilie (Bolintin Vale), Stoica Cristinel Popa (Braila), Ion-Constantin Solga (Drobeta Turnu-Severin), Ioana Vartosu (Timisoara). Fiecare dintre acestia are o intreaga echipa in spate. Si mai sunt multi, multi altii.

In urmatoarele saptamani vom avea o campanie de interviuri cu voluntarii i74. Veti cunoaste oameni remarcabili din satele si orasele Romaniei. Teoria mea este ca avem intr-adevar o majoritate tacuta in Romania – acel „neam saturat”, tot mai saturat, dar si tot mai implicat. Mitul care spune ca ne meritam soarta cu o clasa politica dupa chipul si asemanarea societatii este pur si simplu fals. In fapt, distanta dintre societate si clasa politica n-a fost nicicand mai mare ca astazi. Am deplina incredere in capacitatea cetatenilor de a impinge inainte democratia romaneasca pe drumul cel bun. Cat de curand, aceasta presiune si dorinta de implicare vor genera si un alt tip de reprezentare la nivel politic, asa cum este firesc intr-o democratie autentica.

Daca vrei sa zici ceva de incheiere, ceva ce nu ai acoperit pana acum…

Abia astept sa ne (re)vedem acasa. Multi ma intreaba ce-am patit de-am decis sa revenim definitiv in tara. Unii ma compatimesc, altii ma roaga sa raman unde sunt. Unii ma sfatuiesc sa stau in banca mea, vorba ceea, altii sunt siguri ca voi regreta amarnic decizia, punand pariu ca nu voi rezista nici o saptamana/o luna/un an (depinde de gradul fiecaruia de optimism). Unii se mira cum de-a acceptat sotia mea Holly sa se mute in Romania, altii ma avertizeaza ca nu vom avea unde s-o dam la scoala pe Ioana peste cativa ani. Cineva mi-a spus de curand ca se bucura ca „mai sunt si nebuni care aleg sa revina, nu doar nebuni care aleg sa ramana”.

248522_867832429693_7597532_n

Asadar, de ce venim acasa? E foarte simplu: suntem indragostiti lulea de Romania si nu vrem sa ne vindecam niciodata. Ne obsedeaza ideea ca tara asta si oamenii ei pot mai mult si merita mai mult. Iar viata e prea scurta pentru a sta cuminti in tribune cand in arena se joaca viitorul copiilor nostri si-a celor ce vin in urma lor.

Multumesc Tianu. Succes cu I74 si cu tot ceea ce iti propui si sper sa ne vedem in curand.

, , , , , , , ,



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *