Interviuri,Prieteni & Invitati,Proiecte pe care le sustin

Interviu cu Iulian, “omul care aduce lumina”

9 Jul , 2015   Gallery

Pe Iulian l-am cunoscut prin 2012. Atunci am băut o bere cu el în Centrul Vechi, alături de colegul lui din Dacioti pana in Mongolia, Alexandru. M-am intalnit cu ei pentru a-i întreba de experienta raliului, despre proiectele Free Miorita, despre greutatea traseului pana in capital Mongoliei, Ulan Bator, despre cat de greu e sa mergi 16.000 de km cu o Dacie 1310, mai veche de 8 ani. Dar asta a fost in 2012. Acum Free Miorita continua sa implementeze proiecte grass-roots, in România, cu impact direct vizibil si care schimba viețile oamenilor. Iulian, alături de voluntari si sponsori pe care a reușit sa ii strângă alături, face chestii pe care nici o organizație, politician sau administrație locala sau județeană nu le-a făcut pana în prezent. El a decis sa fie “Omul care aduce Lumina” pentru copiii sau locuitorii marginalizați care sunt lipsiți de curent electric. L-am rugat sa ne răspundă la câteva întrebări si a ieșit interviul asta:

Salut, Iulian. Ai lucrat in industria publicitara si IT. Cand te-ai decis sa devii un “om de bine” si sa te implici in proiecte sociale de acest gen, fie ca vorbim de Dacioti sau Lumina pentru Romania?

Salut, Grațian, și mulțumesc pentru invitație 🙂

Am lucrat în mai multe domenii și posturi, ceea ce mi-a dat posibilitatea să cunosc oameni diferiți dar și să mă redescopăr pe mine însumi. Nu îmi amintesc un moment zero, cred că a fost o evoluție în timp. Desigur că am început cu prietenii, vecinii, colegii, pentru ca mai apoi să ajut oameni noi și necunoscuți. Unele lucruri s-au întâmplat pur și simplu. Ajungi, la un anumit moment, să îți dai seama că vrei și că poți ajuta oamenii din jur și societatea, mai mult decât prin a îți îndeplini rolul de bun cetățean sau contribuabil. Iar roata se învârte, și binele se întoarce.

Pentru cei care nu cunosc sau nu își mai amintesc, Dacioți până-n Mongolia a însemnat prima participare a unei Dacii 1310, de serie, nemodificată, în cadrul celui mai mare raliu umanitar din lume, The Mongol Rally, în vara lui 2012. Am plecat din București și am ajuns la Ulan Bator, cu aceeași mașină :), via Praga – Istanbul – Baku – Așgabat – Tașkent – Bișhkek – Almaty – Barnaul. Fără asistență, tehnică sau medicală, din partea organizatorilor, doar prin forțele noastre. Am fost trei băieți: Nicu Stancu, Alexandru Molovata și eu. A fost aventură, dar și sprijin pentru copii. Latura socială a însemnat donarea Mioriței (Dacia 1310) către organizatori și ulterior vânzarea ei, iar banii obținuți au fost alocați de organizatori susținerii unor cauze sociale din Mongolia. De asemenea, am donat 500 lire sterline către Lotus Children, care derula în acel moment în Ulan Bator programe pentru copiii cu probleme sociale.

Unii te considera idealist și prea visător pentru o lume globalizata si dominata de consumerism; ar spune ca ceea ce faci tu e in zadar si ca nu aduci nici un plus valoare. Tu ce le-ai raspunde acestor oameni?
Da, au dreptate. Sunt idealist și visător și sper să mă țină cât mai mult. Cred că Free Mio are un mesaj pozitiv, cred că prin puterea exemplului putem schimba în bine societatea noastră și pe noi, iar acțiunile noastre sunt percepute și recunoscute ca atare de cei mai mulți oameni.

Cum ti-a venit ideea proiectului Lumina pentru Romania? Ce inseamna Lumina pentru Romania si cum se desfasoara?

Totul a început cu și la Ursici, un sătuc cu casele risipite la poalele Munților Șureanu, în Hunedoara. Cu sprijinul financiar al UniCredit Țiriac Bank și cu suportul prietenilor și al voluntarilor, Ursici a devenit primul sat românesc iluminat cu panouri fotovoltaice. Apoi, am descoperit că mai sunt multe gospodării fără lumină, în întreaga Românie, ba chiar și școli… Și am mers mai departe. Mi-am propus, și zic că până acum am și reușit, să aduc povestea lor la lumină dar și să le aduc puțină lumină.

Spune-ne, te rog, realizarile proiectului Lumina pentru Romania pana in prezent.
Campania Lumină pentru România înseamnă, în primul rând, să descoperim pe cei care își duc viața și își fac lecțiile la lumina lumănârii sau a unei lămpi cu motorină.

Apoi, vrem să le ducem lumină, adică electricitate, cu tot ceea ce înseamnă ea: acces la informație, educație, civilizație. Ce trebuie neapărat spus, pentru cârcotași, este că acești oameni nu au optat pentru lumânare sau lampa cu motorină. Nu a fost opțiunea lor, așa cum fac unii orășeni care se retrag și aleg alt mod de viață. Nu, ei pur și simplu își doresc un trai decent, normal pentru România anului 2015, care să includă electricitate sau apă curentă. Iar cei mai mulți dintre ei nici nu au avut posibilitatea unei baze de plecare, fiind uitați de tot de guvernanți sau de soartă.

Realizări… Am făcut câte ceva, dacă mă gândesc la resursele limitate pe care Free Mio le are… După cele 14 gospodării din satul Ursici, m-am apucat de școli. Una după alta, am luat la rând zonele mai izolate din România și am iluminat ultimele 4 școli fără electricitate. E vorba de cele din Ineleț, în Munții Cernei, județul Caraș-Severin, Cruhla, în Bucovina, județul Suceava, Cornățea, comuna Poienile de sub Munte din județul Maramureș și am revenit în Caraș-Severin, la școala din Dobraia. Pe lungul drum al luminii am mai poposit la 3 gospodării, iar săptămâna trecută am încheiat o nouă acțiune de teren în Holbav, județul Brașov. Aici, pe dealurile Știmbavului, am dus lumină la 53 de oameni din 7 familii.

Deci: 4 școli și 22 gospodării din 5 județe.

Campania nu se oprește la lumina unui bec, înseamnă și acces la educație și șansa unui viitor mai bun pentru copii. UniCredit Business Integrated Solutions ne-a sprijinit cu calculatoare, iar Intuitext a instalat pe acestea softuri educaționale, de matematică, geometrie sau geografie… 29 de calculatoare am instalat la școlile din Cruhla, Dobraia, Ineleț și Șeitin, iar până la începerea noului an școlar vom mai duce încă 30 la Liceul Tehnologic din Teregova, Caraș-Severin.

Eu tot mai citesc pe wallul tau ca ati mai ajuns intr-o comunitate, ati mai ajutat cativa oameni. De unde resurse, fie ele financiare, fie legate de oamenii care te ajuta?

Din fericire, avem prieteni care sunt alături de mine și de Free Mio. Mă gândesc la cei care au direcționat cei 2% din impozit sau la cei care donează sume mai mari sau mai mici, pentru a ne putea continua acțiunile. Mai sunt și prieteni, mai vechi sau mai noi… Costin de la Guv Electronics, Irina Chiriac, Ionuț Vlad, Oana, Florian, și mulți voluntari care participă la munca de teren… Andrei Becheru, fotograful oficial al campaniei… Sigur că fără sprijinul considerabil al câtorva organizații, drumul luminii ar fi fost mult mai lung. UniCredit Țiriac Bank ne-a fost alături la Ursici și la Ineleț, Ropeco București la acțiunile de iluminare a ultimelor 3 școli fără electricitate, la Cruhla, Poienile de sub Munte și Dobraia, Dedeman ne-a sponsorizat cu scule și echipamente necesare pentru instalarea sistemelor fotovoltaice, iar Fan Courier ne ajută cu transportul rapid și în siguranță al materialelor.

Se pare ca e foarte greu. Si totusi, ai incercat sa vorbesti cu autoritati locale, judetene sau direct la Minister? Sa ai un sprijin din partea decidentilor sau poate sa gasesti linii de finantare pentru ONG-uri care sa sprijine activitatea asta?

Este… la fel de greu cum sunt multe lucruri din țara noastră. Am abordat autoritățile, și centrale și locale. Este evident că această situație nu poate fi rezolvată de câțiva voluntari, în timp util. În timp util înseamnă cât mai repede, pentru că mulți copii abandonează școala, încep să aibă probleme de sănătate, iar mulți bătrâni se duc… Aici trebuie o politică coerentă, cu implicarea Guvernului, a autorităților locale, a firmelor care acționează în piața de electricitate… Free Mio este la dispoziția lor, cu experiență și entuziasm, noi oricum vom continua acțiunile de iluminare.

De unde găsești resurse psihice/financiare (mă gândesc ca te-ai lovit de foarte multe refuzuri pana acum) pentru a continua un astfel de proiect? By the way, tu din ce trăiești? Mă gândesc că toate activitățile Free Miorita sunt bazate pe voluntariat.

Resurse financiare se mai găsesc, greu, dar reușesc să implic voluntari și organizații în acțiunile Free Mio. Trăiesc făcând ceea ce îmi place și pot să ajut și alți oameni, mai puțin norocoși decât mulți dintre noi. Este o combinație potrivită pentru mine. Sunt susținut de câțiva oameni, cărora le mulțumesc și aici, și mai sunt implicat și în câteva proiecte care îmi permit să achit chiria și facturile.

Ce intenționezi să faci, după ce finalizezi “Lumina pentru România”? Ai alte proiecte în plan deja, fie ele naționale sau internaționale?

Din păcate, nu prea se întrevede lumina de la capătul tunelului… La nivelul întregii țări vorbim de zeci, sute de mii de oameni care nu acces la lumina electrică și avantajele electricității. Fără acces la mijloace moderne de informare și de educare, cu lămpi și lumânări în loc de becuri și calculatoare. Pe lângă lumina propriu-zisă, campania ”Lumină pentru România” înseamnă și furnizarea de materiale educative pentru copii defavorizați: calculatoare cu softuri educaționale, rechizite școlare, haine și îmbrăcăminte. Mai înseamnă și remarcarea de trasee montane, o zonă unde am făcut câțiva pași, dar mai sunt multe de făcut. Reușim să aducem lumină, ajutor și speranță, de care va fi mereu nevoie.

Free Mio mai înseamnă și aventură și explorare, și îmi doresc să continui direcția începută cu Dacioții și continuată apoi cu turul României pe bicicletă. Pregătesc o nouă acțiune, detalii în curând pe freemiorita.ro.

Pe termen lung, ce ai dori sa realizezi prin astfel de proiecte? Să strângi în jurul tău o comunitate de suflete mari, să schimbi lucrurile mici care contează, să dai speranțe unor oameni uitați de lume? Care e obiectivul tău on-long-term?

Să spunem că mă focalizez pe viitorul apropiat. Mentalitățile și comportamentele sunt destul de greu de schimbat peste noapte, e un drum lung pentru noi toți… Deja am format un nucleu dur la Free Mio și mi-aș dori ca mulți oameni să ni se alăture, preluând exemplul nostru și făcând ceva concret. Mai puțin fatalism mioritic și ceva fapte. De exemplu, să meargă pe teren și să ne transmită informații despre oamenii care trăiesc în întuneric. Sau, de ce nu, să facă chiar ei lumină. Un kit de lumină este destul de ușor de procurat și de montat. La fel și cu traseele montane, sunt sute de kilometri care au nevoie de remarcare… Oricum și orice ar face, să fie lumina pe care vor să o vadă în lume.

Eu iți doresc mult succes, multa forta, răbdare și voință și sper sa ne vedem la Jazz la Gărâna anul ăsta și să bem o bere împreună şi să mai povestim. Multă baftă, Iulian!

Îți mulțumesc și îți doresc distracție faină la Gărâna! După mulți ani de prezență, voi absenta motivat: sâmbătă va fi aniversarea mamei mele, iar duminică vom avea o nouă acțiune de iluminare, la o familie din județul Giurgiu.

, , ,



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *